Intre democratie si totalitarism (comunism) in secolul XX in Romania si Europa
Secolul XX reprezinta perioada din istoria omenirii in care principiile legate de democratie si respectarea drepturilor omului s-au impus intr-o mare parte a lumii, au fost instaurate regimuri totalitare care au incalcat drepturile omului, in statele in care democratia de tip liberal s-a impus, drepturile omului au fost garantate prin lege si aplicate de autoritati, crescand prosperitatea cetatenilor. Toate regimurile de democratie liberala considerau ca natiunea este sursa suveranitatii. Contractul social dintre popor si putere era inscris in constitutii. Pentru a pune in aplicare acest principiu constitutiile au prevazut alegerea de catre cetateni prin sufragiu universal a deputatilor reuniti in adunari, care voteaza legile si bugetul si controleaza activitatea puterii legislative. Separatia puterilor in stat este un alt principiu fundamental al democratiei liberale. Democratia liberala presupune libertatea de expresie a opiniei publice. Aceasta libertate de expresie se acompaniaza natural cu libertatea de intrunire si cu libertatea presei. Partidele politice structureaza si organizeaza opinia publica. Propriu unui regim de democratie liberala a fost si existenta in fiecare tara a unor partide care au luptat intre ele pentru cucerirea puterii si se infruntau periodic in alegeri. In Europa, democratia liberala a imbracat forma regimului parlamentar. Puterea apartine unui guvern care-si trage legimitatea din sustinerea majoritatii deputatilor. Prepoderenta apartine adunarii legislative alese, puterea executiva este dirijata de catre un sef de guvern responsabil in fata acestei Adunari si de seful statului (Presedintele), care este obligat sa reprezinte continuitatea statului, dar lipsit de o veritabila putere. Acest regim a constituit substanta democratilor in Anglia si Franta. Multe state de democratie liberala folosesc astazi un regim parlamentar. In toate aceste state Camerele parlamentului alese prin vot universal joaca un rol esential. Cele mai importante state democratice in sec. XX: Marea Britanie, Franta, SUA. In Romania, dupa Marea Unire din 1818, s-au facut pasi importanti spre consolidarea democratiei: adoptarea reformei agrare si a votului universal. Noile realitati politice au fost consfintite prin Constitutia din 1923. Regimul politic democratic a durat in Romania pana in 1938. Principalele ideologii ale partidelor democratice au fost liberalismul si taranismul.
Caracteristicile regimurilor totalitare: controlul exercitat de catre stat asupra societatii, libertatea individului era considerabil redusa fiind supus autoritatii statului, liderul atotputernic si partidul unic aveau un rol hotarator in statul totalitar, baza sociala a regimului o considerau masele indoctrinate politic cu ajutorul mijloacelor de propaganda. Totalitarismul a dominat toate sectoarele societatii. Controlul economiei s-a realizat prin dirijism. Controlul partidului-stat s-a manifestat si asupra culturii si a societatii civile. In mentinerea regimurilor totalitare un rol important l-a avut teroarea, bazata pe diverse mijloace de represiune. Bazandu-se pe experienta razboiului mondial, a evenimentelor din Rusia, totalitarismul s-a impus treptat ajungand la maturitate in preajma anului 1930 in Rusia, Germania si Italia. In Romania, extremismul de dreapta a fost reprezentat de miscarea legionara. Comunismul isi are originea in operele lui Marx, care a fundamentat teoria luptei de clasa. La baza ideologiei comuniste a stat marxism-leninismul. Conform principiilor marxiste, se pornea de la ideea ca omul trebuie sa faca fata intereselor colective inaintea intereselor individuale. In Romania, dictatura proletariatului s-a manifestat, inca din 1948, prin monopolul puterii detinut de catre un partid unic, ingradirea drepturilor cetatenesti, lichidarea vechilor elite politice si culturale precum si a oricarei opozitii, inclusiv a celei din interiorul partidului. Teroarea eficienta manifestata de comunisti explica neputinta organizarii unei rezistente active impotriva regimului. Aparent, viata politica interna a cunoscut o relativa stabilire, dominata de un partid totalitar. Stalinismul cultural a dus dupa proclamarea democratiei populare la o radicala structurare a vechiului sistem de valori si a institutiilor culturale pe care se intemeiaza acestea. Partidul comunist si-a fixat asemenea tuturor partidelor comuniste est-europene, ambitiosul scop de construire a unui “om nou”. A fost deci nevoie de o masiva infuzie de valori marxist-leniniste, precum si de o campanie activa de rusificare. Stalinismul economic a urmarit organizarea economiei romanesti dupa modelul sovietic. Elementele esentiale au fost: nationalizarea principalelor mijloace de productie, colectivizarea si industrializarea dupa model sovietic. Punerea sub control a valorilor nationale a mers paralel cu efortul inocularii unui gen de patriotism, socialist si internationalist, care muta accentul de pe iubirea de tara, de traditii, pe dragostea pentru marxism si pentru Uniunea Sovietica.
Caracteristicile regimurilor totalitare: controlul exercitat de catre stat asupra societatii, libertatea individului era considerabil redusa fiind supus autoritatii statului, liderul atotputernic si partidul unic aveau un rol hotarator in statul totalitar, baza sociala a regimului o considerau masele indoctrinate politic cu ajutorul mijloacelor de propaganda. Totalitarismul a dominat toate sectoarele societatii. Controlul economiei s-a realizat prin dirijism. Controlul partidului-stat s-a manifestat si asupra culturii si a societatii civile. In mentinerea regimurilor totalitare un rol important l-a avut teroarea, bazata pe diverse mijloace de represiune. Bazandu-se pe experienta razboiului mondial, a evenimentelor din Rusia, totalitarismul s-a impus treptat ajungand la maturitate in preajma anului 1930 in Rusia, Germania si Italia. In Romania, extremismul de dreapta a fost reprezentat de miscarea legionara. Comunismul isi are originea in operele lui Marx, care a fundamentat teoria luptei de clasa. La baza ideologiei comuniste a stat marxism-leninismul. Conform principiilor marxiste, se pornea de la ideea ca omul trebuie sa faca fata intereselor colective inaintea intereselor individuale. In Romania, dictatura proletariatului s-a manifestat, inca din 1948, prin monopolul puterii detinut de catre un partid unic, ingradirea drepturilor cetatenesti, lichidarea vechilor elite politice si culturale precum si a oricarei opozitii, inclusiv a celei din interiorul partidului. Teroarea eficienta manifestata de comunisti explica neputinta organizarii unei rezistente active impotriva regimului. Aparent, viata politica interna a cunoscut o relativa stabilire, dominata de un partid totalitar. Stalinismul cultural a dus dupa proclamarea democratiei populare la o radicala structurare a vechiului sistem de valori si a institutiilor culturale pe care se intemeiaza acestea. Partidul comunist si-a fixat asemenea tuturor partidelor comuniste est-europene, ambitiosul scop de construire a unui “om nou”. A fost deci nevoie de o masiva infuzie de valori marxist-leniniste, precum si de o campanie activa de rusificare. Stalinismul economic a urmarit organizarea economiei romanesti dupa modelul sovietic. Elementele esentiale au fost: nationalizarea principalelor mijloace de productie, colectivizarea si industrializarea dupa model sovietic. Punerea sub control a valorilor nationale a mers paralel cu efortul inocularii unui gen de patriotism, socialist si internationalist, care muta accentul de pe iubirea de tara, de traditii, pe dragostea pentru marxism si pentru Uniunea Sovietica.
