Subiecte rezolvate variante bacalaureat Caracterizarea personajelor: Stefan Gheorghidiu

Caracterizarea personajelor: Stefan Gheorghidiu

Personajul romanului, Stefan G. este personaj-narator al evenimentelor. Este un personaj complex de o mare profunzime psihologica si care traieste doua realitati temporale: cea obiectiva, in care povesteste intamplarile de pe front si cea subiectiva, in care analizeaza drama iubirii. Toate faptele, reale sau psihologice, sunt consemnate in jurnalul de front. La inceputul romanului, Gheorghidiu este concentrat ca sublocotenent intr-un regiment de infanterie. Dialogul ofiterilor despre un caz comentat de presa, ii declanseaza amintirea propriei povesti de dragoste.

Prima experienta de iubire e traita sub semnul incertitudinii si constituie un zbucium permanent in cautarea adevarului si anume daca Ela, nevasta lui, cu care avea doi ani jumate ii este sufletul pereche. Viziunea lui despre iubire intra in totala contradictie atunci cand el mosteneste de la unchiul Tache averea, si nevasta lui se schimba dramatic. Fire pasionala, puternic reflexiva si sensibila, Stefan aduna progresiv semne de neliniste si de incertitudine, are mari indoieli chinuitoare. Conflictul interior al protagonistului-narator este de natura filozofica, el cauta adevarul. Ela ii declaneaza mari crize de gelozie, iar Stefan are o suferinta foarte mare pe care el o ascunde. Atentia insistenta acordata Elei de catre domnul G. avocat, la care Ela raspunde favorabil, sporeste mari suspiciuni. Analizandu-se pe sine, observandu-i pe cei doi si studiind totul lucid, Stefan G. sufera nu numai din orgoliul ranit, ci mai ales pentru faptul ca se preface, afisand o indiferenta cu totul falsa si ascunzandu-si framantarile. Realitatea pragmatica provoaca destramarea cuplului. Nici in plan sentimental, nici in plan social el nu gaseste un punct de sprijin durabil si traieste dureros drama omului singur, inflexibil moral si orgolios neputand sa faca niciunul dintre compromisurile cerute de societatea in care traieste (afaceri ilegale). Pasionat de filozofie, inzestrat intelectual, Stefan G. traieste in sfera ideilor pure, aspirand la dragostea absoluta, cautand in permanenta certitudinea care sa-i confirme unicitatea sentimentelor de iubire, dar se simte obosit si hotaraste sa se desparta definitiv de sotie si careia ii lasa o buna parte din averea pe care ea o pretuia.

A doua experienta de viata fundamentala in planul cunoasterii existentiale este razboiul, frontul, o experienta direct traita. Imaginea razboiului este demitizata, nimic eroic, nimic inaltator, razboiul este tragic si absurd, inseamna frica, spaima, disperare si moarte. Faptele sunt expuse in jurnalul de front a protagonistului. Ranit si spitalizat, se intoarce acasa la Bucuresti dar Ela i se pare o straina, Stefan se simte detasat, drama iubirii lui intra definitiv in umbra, experienta frontului fiind decisiva. Stefan Gheorghidiu nu poate fi considerat un invins, deoarece reuseste sa depaseasca gelozia care ameninta sa-l dezumanizeze, se inalta deasupra societatii dominate de interese materiale.

Subiecte rezolvate variante bacalaureat Caracterizarea personajelor: Harap-Alb

Caracterizarea personajelor: Harap-Alb

Harap-Alb, personajul principal si eponim (care da numele operei), este destoinic si curajos, ramas in zona umanului pentru ca este prietenos, cuminte si ascultator ca un flacau din Humulesti, nefiind inzestrat cu puteri supranaturale. El devine erou exeplar prin autenticitatea lui umana, fiind cuprins de frica si nesiguranta, de neputinta si disperare, asadar avand slabiciuni omenesti. In basm, protagonistul reprezinta binele care simbolizeaza adevarul aflat in conflict cu fortele raului, reprezentate de minciuna. In finalul basmului adevarul iese triumfator.

Semnificatia numelui reiese din scena in care Spanul il pacaleste pe fiul craiului sa intre in fantana. De aici reiese ca eroul este naiv, lipsit de eperienta si foarte credul. Principala trasatura a lui Harap-Alb este aceea ca stie sa-si faca prieteni buni si devotati.

Probele la care este supus au sensuri simbolice pentru maturizarea personajului, contribuind la formarea lui ca adult, de la adolescenta spre maturitate. Naiv dar cuminte si ascultator, el urmeaza sfaturile adultilor care-i voiau binele dar se simte vinovat atunci cand incalca promisiunea tatului, de a se feri de Omul Span si Imparatul Ros. Protagonistul dovedeste loialitatea si credinta fata de stapanul sau Spanul, isi respecta cuvantul dat, atestand astfel originea craiasca si educatia aleasa primita. Teama si nesiguranta pun stapanire pe protagonist. O experienta fundamentala pentru maturizarea protagonistului o constituie intalnirea cu Omul Ros, care-l supune la diverse probe si pe care Harap-Alb le trece cu ajutorul prietenilor sai, in schimbul fetei de imparat. Harap-Alb cunoaste sentimentul iubirii fata de fata Imparatului Ros, care, in finalul basmului ii salveza viata. Dupa demascarea Spanului si uciderea acestuia de catre calul fermecat, Harap-Alb redevine el insusi, fecior de crai. Ca viitor imparat isi poate asuma raspunderea unei familii si conducerea unei gospodarii, dupa, experienta capatata care-i confera statutul de adult pregatit pentru viata.

Subiecte rezolvate variante bacalaureat Caracterizarea personajelor: George Demetru Ladima

Caracterizarea personajelor: George Demetru Ladima

George Demetru Ladima este personajul absent din roman, portretul sau fiind conturat prin relativism, in mod direct prin confesiunea sentimentelor si conceptiilor proprii reiesite din scrisorile adresate Emiliei, in mod indirect prin impresiile puternice pe care le produc aceste destainuiri  asupra lui Fred Vasilescu. Ladima este un poet talentat si gazetar intransigent, trasaturile sale generale fiind ale unui intelectual lucid, analitic, inadaptat social, hipersensibil, orgolios, insetat de adevar si demnitate. El traieste in lumea ideilor pure, avand iluzia unei iubiri ideale si aspirand catre demnitatea umana absoluta in profesia de ziarist. Ladima este construit prin ochii lui Fred, care are statutul de martor homodiegetic si care relateaza la persoana a III-a, propria experienta legata de Ladima. La randul sau, Ladima este, in scrisorile adresate Emiliei, un martor homodiegetic, reliefand la persoana I propria drama a iubirii. Fred Vasilescu i-l prezinta pe Ladima tatalui sau, Tanase Vasilescu. Ladima este un poet recunoscut de unii genial, de altii ignorat. Ziaristul Ladima, neputand fi manevrat de patronii sai in a servi interesele lor meschine, devine chiar periculos pentru acestia. Numit director la “Veacul”, gazeta finantata de Tanase Vasilescu si controlata ideologic de Nae G. Ziaristul Ladima reuseste in scurt timp sa aiba un succes rapid, iar ziarul sa devina un organ de presa temut impotriva politicienilor corupti. Din pacate, talentul, onestitatea si demnitatea gazetarului Ladima nu pot invinge paienjenisul afacerilor frauduloase ale lui Nae G. si Tanase V. El descopera, intamplator, neregulile dintr-o afacere, conducand la ruperea definitiva a acestei colaborari. Ladima isi da demisia de la gazeta, pentru ca nu poate scrie ceea ce i se comanda, ci numai ceea ce gandeste el (fiind autentic). Ladima este un inadaptat social, incapabil sa accepte compromisurile, un om cinstit si hipersensibil. Ladima este insetat de a trai pasiunea iubirii si se autoiluzioneaza in dragoste pentru Emilia (o prostituata) pe care o vede ca pe femeia ideala. Fred Vasilescu pe cand era la Emilia, ramane uimit la citirea scrisorilor de dragoste a lui Ladima pentru Emilia. Fred nu putea intelege cum un om atat de serios ca Ladima poate sa iubeasca o femeie vulgara ca Emilia, care pentru o suma de bani putea fi a oricarui barbat. De aceea, Fred se hotaraste sa sustraga scrisorile de la Emilia, ca sa nu compromita imaginea lui Ladima. Intelectualul Ladima se sinucide, evadand astfel din aceasta lume pe care o detesta si cu care nu are nicio legatura spirituala. Ladima este un invins, refuzand din orgoliu sa-si accepte toata mizeria vietii, de aceea imprumuta bani ca sa fie gasiti in buzunar dupa sinucidere pentru a nu se crede ca si-a pus capat zilelor din cauza saraciei si lasa o scrisoare adresata doamnei T. pentru a inlatura banuiala ca ar fi fost in stare sa se omoare pentru o prostituata vulgara, deoarece avea o permanenta nevoie de autoiluzionare pentru a-si construi universul imaginar de afectiune, de calm si de curatenie sufleteasca, fara de care n-ar putea trai.

Subiecte rezolvate variante bacalaureat Caracterizarea personajelor: Ilie Moromete

Caracterizarea personajelor: Ilie Moromete

Ilie Moromete, personajul principal si eponim (care da numele operei), concentreaza tragicul destin al taranului agresat de istorie intr-o perioada de schimbari ideologice profunde. Este un personaj realist (cu valenta autobiografica si are ca model pe tatal autorului), tipic pentru patura sociala a taranimii, conectat vital la pamantul care asigura exitenta familiei si respectul in sat. Ilie Moromete este caracterizat indirect prin comportamentul plin de energie, ganduri, atitudine, framantari si este autoritar in familia sa greu de condus. Este o fire reflexiva, mediteaza asupra vietii atunci cand fii cei mari il parasesc. Isi pune un sir de intrebari cautand explicatii pentru declinul in care se afla familia sa. Cu o ironie ascutita, inteligent si cu spirit jucaus care face haz de necaz, contureaza un personaj aparte. Tehnica amanarii este solutia salvatoare in mentalitatea lui Moromete atunci cand trebuie sa-si achite datoriile. Placerea vorbei este o pasiune pentru Moromete, care este dornic de a comunica permanent cu oamenii. Destramarea familiei il schimba, nu mai participa la adunarile de la poiana lui Iocan. Apropriindu-se de varsta de 80 de ani, Moromete este parasit de toti, ramanand la batranete numai cu fata cea mica.

Subiecte rezolvate variante bacalaureat Caracterizarea personajelor: Ghita

Caracterizarea personajelor: Ghita

Ghita, personaj principal, se impune atat prin complexitatea, cat si prin puterea de individualizare si ilustreaza consecintele distrugatoare pe care le are asupra omului lacomia extrema. Cheia moralitatii sta in cuvintele batranei (din incipit si final) care trebuie aplicate si respectate in viata de catre orice om cinstit si demn. Oricine se abate de la regulile morale fundamentale se autodistruge prin trairi groaznice. Insusirile etice ale lui Ghita se dezlantuie din faptele, comportamentul si gandurile lui prin opiniile celorlalte personaje si prin mijloace de analiza psihologica: monolog interior, dialog. Apartenenta lui Ghita la realism este evidentiata la inceputul nuvelei, cand este conturat ca personaj tipic pentru omul nemultimit de conditia sa sociala, dorind sa aiba un trai mai bun. Ghita este cizmar, insa nu castiga mai nimic, isi convinge familia sa ia in arenda (chirie) pentru 3 ani, o carciuma. El este harnic si muncitor si isi iubea nevasta, copiii si isi respecta soacra. Era fericit pentru ca isi castiga traiul intr-un mod cinstit. Bland si cumsecade la inceput, linistea lui Ghita i se clatina atunci cand Lica vine pentru prima oara la Moara cu noroc. Ghita incearca sa fie impunator in fata lui Lica, dar este influentat. Ghita incepe sa se instraineze de Ana, ii ascunde gandurile rele ce-l cuprinsesera.

Ingrijorat pentru familia sa, Ghita devine precaut, isi cumpara doua pistoale. Devine foarte gelos atunci cand Lica se joaca cu Ana si este ranit la orgoliul sau de sot pentru ca lui Ana ii placea si Ghita incepe sa se schimbe fata de ea. Lacomia pentru bani il determina pe Ghita sa accepte o viata periculoasa, plina de riscuri, numai de dragul castigului. Conflictul interior se da intre fondul cinstit a lui Ghita si ispita imbogatirii. Ii acopera Samadaului toate nelegiuirile, depunand marturie mincinoasa la proces, Ghita isi face reprosuri, are remuscari sincere si dureroase. Dezumanizarea lui Ghita se produce intr-un ritm alert, protagonistul autoanalizandu-se prin monologuri interioare. Da vina pe firea lui slaba, incercand astfel sa-si scuze lacomia si sa-si motiveze faptele. Ghita se simtea atat de slab incat accepta sa o lase pe Ana singura cu Lica. Trubat de gelozie o injunghie pe Ana iar el la randul lui este impuscat in ceafa.

In concluzie, Ghita devine victima propriei lacomii (patima pentru bani il dezumanizeaza) si cade prada destinului tragic caruia nu i se poate opune, prabusindu-se incet dar sigur, de la omul cinstit la ucigas. Vina lui consta in neputinta de a fi cumpatat si de a se impotrivi setei sale de castig.

Subiecte rezolvate variante bacalaureat Caracterizarea personajelor: Allan

Caracterizarea personajelor: Allan

Romanul este scris la peroana I, naratorul-personaj identificandu-se cu autorul, prin jurnalul intim care sta la baza realizarii romanului propriei experiente de viata. Allan este personajul principal al romanului si intruchipeaza indragostitul lucid si analitic. Roman al experientei, cu valente autobiografice, incipitul reflecta starea de incertitudine a lui Allan, un englez de 24 de ani. Scris la persoana I, autorul-narator a consemnat in jurnalul intim propria poveste de iubire pe baza caruia a realizat romanul. Autointrospectia constiintei si a sufletului, dialogul si monologul interior scot in evidenta zbuciumul interior al personajului, cauzat de incertitudinea iubirii. Allan este intr-o deruta interioara: cand este un observator rece, cand exaltat, cand fericit. Insa ramane lucid cu o perceptie rationala a propriilor trairi si a celor din jur. Inceputul relatiei dintre Allan si Maitreyi se instaleaza lent, sentimentul de iubire se infiltreaza in sufletul lor. Allan cauta explicatii, este dominat de incertitudini, construieste situatii pe baza unor argumente, apoi tot el le respinge, pentru a le inlocui cu altele care i se par mai potrivite. Analizeaza cu meticulozitate fiecare gest, fiecare cuvant al fetei si mereu este surprins de imprevizibila Maitreyi si de ospitaliera sa familie. Tulburarile si framantarile permanente ilustreaza firea dilematica a eroului care nu poate intelege atitudinea inginerului Sen, care il trateaza ca facand parte din familie.

Caldura cu care este primit in casa acestuia de toti membrii familiei par sa incurajeze aproprierea dintre cei doi tineri. Mentalitatea de european a lui Allan ii face sa interpreteze atitudinea lor ocrotitoare ca pe un imbold spre mariaj, cand in fond, ei il adoptasera doar spiritual, fara sa depaseasca limitele impuse de religia lor, dovada fiind respingerea totala a dorintei lui Allan de a se casatori cu fiica lor. Comportamentul schimbator a Maitreyiei il determina pe Allan sa fie mereu in alerta, atent analitic. De aceea alte intreabari vin sa tulbure sufletul sau in cautare de certitudini. Despartirea brutala si naucitoare de Maitreyi ii provoaca lui Allan o nesfarsita suferinta, o puternica si profunda durere, devine patetic, plange, are ganduri de sinucidere.

Finalul romanului descrie incercarile eroului de a se consola, continuand sa-si analizeze starile, gandurile, reactiile in raport cu alte femei. Are o relatiei cu Geurtie, din interese materiale, dar persista gandurile la Maitreyi cu aceasi iubire. Finalul romanului se savarseste cu gasirea unei scrisori a unui necunoscut catre Maitreyi, din care reiese o relatie de iubire de care Allan nu stia nimic. Allan isi pune mari semne de intrebare in privinta iubirii catre Maireyi si se intreaba daca nu a fost doar o iluzie, o pacaleala.

Subiecte rezolvate variante bacalaureat Caracterizarea personajelor: Iona

Caracterizarea personajelor: Iona

Iona este personajul principal si eponim al dramei. Iona dialogheaza cu sine insusi (se dedubleaza) pentru a pune in valoare idei privind existenta si destinul uman, prin exprimarea propriilor reflectii, opinii sau conceptii. Eroul are la origine personajul biblic Iona dar in piesa, el se deoebeste de personajul biblic prin faptul ca desi nu savarsise niciun pacat, se afla inca de la inceput in gura pestelui si nici nu are posibilitatea eliberarii in fapt. Iona exprima strigatul tragic al individului insingurat, care face eforturi in a-si regasi identitatea, neputinta de a inainta pe calea libertatii si de a-si asuma propriul destin, raportul dintre individ si societate.

Tabloul 1 il plaseaza pe Iona in gura pestelui, stand cu fata spre intinderea de apa, marea, care sugereaza libertatea, aspiratie, iluzie. Iona este un pescar ghinionist, doreste sa prinda pestele cel mare dar prinde doar pesti mici. Pentru a nu se demoraliza ia cu el un acvariu ca sa pescuiasca pestii care au mai fost prinsi o data. Iona se simte ca un ratat, incearca sa se regaseasca, sa se identifice pe sine insusi. Iona este fascinat de apa marii plina de nade (momeala pt. pesti) frumos colorate care sugereaza capcanele sau tentatiile vietii, atragatoare, fermecatoare, dar periculoase pentru om. Finalul tabloului il prezinta pe Iona inghitit de pestele urias, cu care incearca sa se lupte si striga dupa ajutor.

Tabloul 2 il gaseste in interiorul Pestelui 1, in intuneric, ca semnificatie a neputintei de comunicare. Iona vorbeste mult, monologul dialogat continua cu puternice accente filozofice, exprimand cele mai variate idei existentiale care pun stapanire pe gandurile lui. Iona doreste sa se simta liber, sa faca ce vrea. Gaseste un cutit, semn al libertatii de actiune, se gandeste la sinucidere, cutitul sugerand o varianta, o cale de iesire din aceasta situatie limita si anormala. In finalul tabloului, Iona devine visator.

In tabloul 3, Iona se afla in interiorul Pestelui 2, care inghitise Pestele 1. Ideile asupra carora mediteaza Iona in acest tablou se refera la viata, la conditia omului in lume, la ciclicitatea vietii cu moartea. Apar doi figuranti care sunt surdo-muti, Pescarul 1 si Pescarul 2, fiecare cu cate o barna in spate, pe care o cara fara oprire, simbolizand oameni ce-si duc povara data de destin, dar care nici nu cauta motivatii, fiind coplesiti de rutina. Dornic de comunicare, Iona incearca sa vorbeasca cu ei, vrand sa le inteleaga aceasta conditie umila. Iona devine increazator si ia cutitul, cu care incepe sa spintece burtile pestilor, cu intentia de a iesi la lumina.

Tabloul 4 il prezinta pe Iona in gura ultimului peste spintecat. El respira acum alt aer, nu mai vede marea, ci nisipul (din peste), dar nu este fericit, pentru ca fericirea nu vine niciodata atunci cand trebuie. Singur in pustietatea imensa, dar dornic de comunicare si de a se face auzit, Iona isi striga semenii. Apar cei doi pescari care au in spinare barnele si Iona se intreaba de ce intalneste mereu aceasi oameni, sugerand limita omenirii captive in lumea ingustata. Orizontul lui Iona se reduce, la o burta de peste, dupa care vede alt orizont, care este o burta de peste urias, apoi un sir de burti nesfarsit. 


Drama umana este aceea a vietii apasatoare, sufocante, restrictive, din care nimeni nu poate evada in libertatea intelectuala si etica. Toti oamenii sunt supusi aceluiasi destin de muritori neputinciosi. In naivitatea lui, Iona voise sa-si depaseasca umila conditie, aspirase la o existenta superioara si incearca sa-si identifice propria viata. Ca urmare, consta ca viata pana acum a gresit drumul, dar nu renunta. Solutia de iesire pe care o gaseste Iona este aceea a spintecarii propriei burti (sinucidere) dupa ce taiase un sir nesfarsit de burti ale pestilor care se inghitisera unii pe altii.

Sinuciderea semnifica evadarea din propria carcera, eliberarea din propriul destin, din propria captivitate.

Subiecte rezolvate variante bacalaureat Caracterizarea personajelor: Ion

Caracterizarea personajelor: Ion

Ion al Glanetasului, personaj principal si eponim (care da numele operei), concentreaza tragica istorie a taranului ardelean din primele decenii ale secolului al XX-lea. Ion este un personaj realist tipic pentru patura sociala a taranimii legate vital de pamanturile care-i asigura existenta si respectul colectivitatii. Protagonistul este puternic individualizat prin complexitatea caracteriala, prin folosirea metodelor neobisnuite de a intra in posesia pamanturilor lui Vasile Baciu. Conflictul interior marcheaza destinul flacaului, este vizibil inca din primele episoade ale romanului. Ion este istet si harnic, chipes si voinic dar sarac, din care cauza simte dureros diferenta dintre el si bogatanii satului, ca Vasile Baciu. Orgolios peste masura, el sufera cand preotul il dojeneste in biserica pentru reactia violenta fata de Vasile Baciu care-l insultase de fata cu tot satul. De la inceput Ion este sfasiat de doua forte interioare: “glasul pamantului” si “glasul iubirii”. Patima pentru pamant il macina pentru ca era mistuit de dorinta de a avea pamant. Fiind dominat de dorinta de a fi respectat in sat, este hotarat si perseverent in atingerea scopului dar si viclean, seducand-o pe Ana, fiica lui Vasile Baciu. Setea pentru pamant este trasatura dominata a personalitatii sale, intreaga sa energie fiind canalizata catre atingerea scopului de a avea pamant. Ion intra in posesia averii lui Vasile Baciu, lasand-o pe Ana insarcinata si casatorindu-se apoi cu ea. Trairile lui Ion in lupta dusa pentru a intra in stapanirea pamanturilor lui Vasile Baciu sunt cele mai diverse: de la brutalitate si violenta la prefacatorie. A badjocorit-o pe Ana, i-a luat averea, a “impins-o” la sinucidere si a ramas in cele din urma cu pamant, din cauza patimii pentru pamant Ion se dezumanizeaza.

Odata satisfacuta patima pentru pamant, il mistuie iubirea pentru Florica, fapt ce duce la destinul tragic al eroului. Prietenia falsa cu George constituie o alta strategie a protagonistului pentru a se afla in preajma Floricai. George afla motivul real si planuieste sa revina pe neasteptate, ca sa se convinga cu adevarat. Ion este omorat de catre George printr-o crima pasionala, infaptuita cu o unelta simbolica pentru munca pamantului, sapa, pamant pe care Ion si l-a dorit atat de mult.

Subiecte rezolvate variante bacalaureat Caracterizarea personajelor: Felix Sima

Caracterizarea personajelor: Felix Sima

Felix Sima, martor si actor, deschide romanul prin descrierea casei lui Costache Giurgiuveanu. Structura epica plaseaza in centrul actiunii formarea personalitatii lui Felix. Ca partecipant direct la actiune, Felix este personaj cu statut de “actor” deoarece introduce cititorul in lumea personajelor din roman. Doctorul Iosif Sima (tatal lui Felix) murise si-l lasase pe Felix in grija tutorelui sau, Costache Giurgiuveanu. Dupa moartea parintilor, Felix mostenise o casa si un depozit de bani, pe care-l administra Costache. Dupa terminarea liceului venise la Bucuresti sa urmeze facultatea de medicina. In ciuda faptului ca era descurajat de ceilalti, Felix era foarte ambitios si da dovada de mare vointa, nu se abate din drumul sau si continua facultatea. Comportamentul, gesturile, atitudinile, faptele contureaza o fire rationala, lucida, cu o mare nevoie de certitudini, o fire analitica si un spirit de observatie foarte dezvoltat. De la prima intalnire, Felix simte pentru Otilia o simpatie spontana, care se transforma in iubire. Il deruteaza comportamentul derutant al Otiliei, nu-si poate explica schimbarile bruste de atitudine ale fetei, trecerea ei de la o stare la alta. Plecarea Otiliei cu Pascalopol il demoralizeaza, insa nu renunta la careiera, esecul in dragoste il maturizeaza, ii da putere. Lucid si rational, el intelege ca intr-o societate degradata moral, dragostea nu mai poate fi un sentiment pur, casatoria devine o afacere pentru supravetuire si nu o implinire a iubirii. 


In relatiile cu celelalte persoane, Felix apare ca un intelectual, situandu-se deasupra superficialitatii burgheze, conducandu-se dupa un cod etic:  sa-si faca o educatie de om, sa fie ambitios, nu orgolios. Perseverent si inteligent, Felix invata si face eforturi deosebite de a se remarca pe plan profesional. Munceste cu seriozitate pentru a deveni un nume cunoscut in medicina, publica un studiu de specialitate intr-o revista franceza si devine mai tarziu un medic vestit si bogat, un specialist de notorietate si profesor universitar. Se casatoreste cu fata unei personalitati politice a vremii, care-i asigura intrarea in lumea mondena a Bucurestiului. Felix Sima evolueaza de la adolescenta la maturitate, traind experienta iubirii entuziaste si ambitia realizarii in plan profesional. Uneori se imagina un medic mare, savant, autor celebru, om politic, iar alteori, era cuprins de un total dezinteres profesional. Dezamagirea si suferintele iubirii nu-l deprina, luciditatea il directioneaza catre intelegerea faptului ca societatea este degradata din cauza puterii banului si ca nu exista alta sansa de supravietuire decat adaptarea totala la regulile ei.

Subiecte rezolvate variante bacalaureat Caracterizarea personajelor: Victor Petrini

Caracterizarea personajelor: Victor Petrini

Cu o inclinatie certa catre meditatie, atunci cand scrie jurnalul in inschosare, Petrini scruteaza conditia umana intr-o societate in care s-au rasturnat valorile morale si intelectuale definind perioada in care traia, "era ticalosilor". Victor Petrini este intelectual de formatie filosofica. Dorinta cea mai puternica si coplesitoare pentru ganditorul Victor Petrini este aceea de a intelege cauza esecurilor, prin analiza profunda a imprejurarilor, faptelor, persoanelor cu care intra in contact. Latura sentimentala a liceanului Petrini, reiese din legatura cu Nineta Romului, care l-a cucerit inca de la inceput. In studentie, este capabil de o dragoste mai profunda pentru frumosa colega, Caprioara, fiind dispus sa treaca cu vederea peste relatia acesteia cu un student de la medicina, dar nu accepta recunoasterea copilului ca fiind al lui. Moartea tinerei pe masa de operatie ii provoaca lui Victor un sentiment de vinovatie si isi reproseaza dureros egoismul si orgoliul prostesc. Mariajul lui Petrini cu Matilda cunoaste convulsiuni insuportabile, care alimenteaza ura unei iubiri sufocante. Dragostea pentru Suzy este romantica, relaxanta, farmecul feminin al femeii ii daruieste lui Petrini tot ceea ce Matilda nu-i oferise: prietenie, sinceritate, caldura sufleteasca. Din pacate ea ascunde mariajul ei cu Pencea, un alcoolic agresiv. Asadar ambele femei poarta, parca, un blestem care-I fascineaza. Plecarea lui Suzy in Italia reprezinta pentru Petrini o usurare. Corect si de buna credinta in conceptii si in relatiile cu ceilalti oameni, Victor Petrini nu poate intelege schimbarile ilogice si dramatice din societate, dictatura unei ideologii absurde si aberante, care au ca efect inlocuirea unor oameni de mare valoare morala si intelectuala cu surogate umane, a caror incultura il indigneaza. Protagonistul rezita loviturilor sortii nemiloase, fiind totusi un invingator in sensul pastrarii propriilor idei si conceptii.

Subiecte rezolvate variante bacalaureat Caracterizarea personajelor: Vitoria Lipan

Caracterizarea personajelor: Vitoria Lipan

Vitoria Lipan, personaj principal, traditional, este o figura reprezentativa de erou popular, intrunind calitatile fundamentale ale omului simplu de la tara, in care se inscriu cultul pentru adevar si dreptate, respectarea legilor si a datinilor stramosesti. Portretul moral reiese din faptele si gandurile eroinei. Trasatura dominanta a Vitoriei Lipan este respectarea traditiilor stramosesti, a legilor nescrise, care o defineste ca personaj traditionalist. Ingrijorarea si nelinistea Vitoriei sunt cauzate de intarzierea lui Nechifor Lipan, plecat la Dorna sa cumpere oi. Framantarile eroinei, care constituie un labirint interior, de la neliniste la banuliala, apoi la certitudinea ca ceva rau s-a intamplat cu barbatul ei. Dragostea puternica pentru Nechifor o determina sa afle adevarul si sa porneasca in cautarea sotului, cu o vointa puternica, urmand acelasi drum pe care-l parcursese si el. Credincioasa fiind, simte nevoia unei purificari sufletesti inainte de a pleca la drum. Cu o luciditate impresionanta si spirit organizatoric, Vitoria vinde agoniseala ca sa aiba bani pe drum. Rationala si inteligenta, femeia este constienta de dificultatea calatoriei. Rationala, Vitoria reconstruieste drumul facut de barbatul ei, intreband cu discretie si inteligenta din loc in loc, cu o logica impecabila pune cap la cap cele auzite, luand astfel urma oilor (pe care sotul ei le-a cumparat) si a ciobanilor. La Sabora, turmele avusesera trei stapani, iar la Suha numai doi, gandurile Vitoriei incep sa se limpezeasca mai ales atunci cand gaseste cainele Lupu in curtea unui om din Sabora. Acest fapt ii intareste femeii convingerea ca sotul ei a fost ucis. Dupa ce ii face lui Nechifor toate ritualurile ce tin de inmormantare in mod crestinesc, Vitoria se concentreaza asupra demascarii vinovatilor. Povesteste detaliat infaptuirea crimei facand posibila denuntarea acestora. Vitoria este o taranca hotarata si credincioasa, intrunind esenta spiritualitatii rurale romanesti.

Subiecte rezolvate variante bacalaureat Caracterizarea personajelor: Alexandru Lapusneanul

Caracterizarea personajelor: Alexandru Lapusneanul

Alexandru Lapusneanul, protagonist cu atestare istorica, personaj eponim (care da numele nuvelei), este alcatuit din puternice trasaturi de caracter ce actioneaza in imprejurari iesite din comun. Lapusneanul este tipul domnitorului tiran si crud, cu vointa puternica, ambitie si fermitate in organizarea razbunarii pe boierii care-l tradasera in prima domnie, acesta fiind unica ratiune pentru care s-a urcat a doua oara pe tronul Moldovei, impotriva vointei tuturor. Inteligenta si ipocrizia voievodului sunt sustinute de nerabdarea extraordinara si tenacitatea de a-l tine pe Motoc aproape ba chiar protejandu-l. Lapusneanul se dovedeste un bun conducator si un bun cunoscator al psihologiei umane. Este inteligent si ingenios, profitand de multimea adunata la portile curtii domnesti ca sa scape de Motoc. Insetat de razbunare si ura isi pune in aplicare planul: confisca averile boierilor si incepe sa-i ucida. Cruzimea este trasatura dominanta a personajului, demonstrata de multe fapte cumplite. Constituie una dintre cele mai impresionante perioade din istoria Moldovei, ilustreaza firea sangeroasa si feroce a domnitorului plin de sadism.