roman realist-traditionalist-obiectiv: Baltagul de Mihail Sadoveanu
Date despre autor si opera:
Mihail Sadoveanu este un scriitor fidel al principiilor traditionaliste, el ilustreaza in opera sa viata satului romanesc ca tema epica fundamentala.
Specia literara:
Romanul este o specie a genului epic, in proza, de mare intindere, cu actiune complexa desfasurata pe mai multe planuri narative, organizate prin alternanta sau inlantuire, cu o intriga ampla si complicata. Personajele sunt numeroase, de diverse tipologii dar bine individualizate, sunt angrenate in conflicte puternice, iar structura narativa realista profileaza o imagine consistenta si profunda a vietii. Principalul mod de expunere este naratiunea, iar personajele se contureaza direct prin descriere si indirect, din propriile fapte, ganduri si vorbe cu ajutorul dialogului, al monologului interior si al introspectiei auctoriale. Perspectiva narativa defineste punctul de vedere al naratorului obiectiv si omniscient asupra evenimentelor relatate la persoana a III-a.
Tema:
Tema Ilustreaza perspectiva romaneasca traditionalista, conturand viata din satul romanesc, sufletul taranului moldovean care pastreaza traditiile si specificul national cu un mod propriu de a gandi, de a rationa in fata problemelor cruciale ale vietii.
Titlul:
Titlul numeste obiectul, baltagul (secure, topor cu doua taisuri), arma simbolica si menita sa indeplineasca dreptatea, deci o unelta justitiara.
Timpul este limitat si cronologic, intamplarile se petrec din toamna pana in primavara. Incipitul il constituie o legenda spusa de Vitoria Lipan caruia ii vine in minte de la sotul ei, din memorie afectiva. Actiunea romanului este simpla, subiectul avand un singur fir narativ si anume drumul parcurs de Vitoria Lipan in cautarea sotului sau, Nechifor Lipan, dorind sa afle adevarul si sa indeplineasca dreptatea. In Magura Tarcaului, Vitoria Lipan este ingrijorata ca s-a intamplat ceva rau barbatului ei, care plecase la Dorna sa cumpere o turma de oi si intarziase 73 de zile. Vitoria are un vis despre soarta lui Nechifor, fapt care o determina sa gaseasca raspuns la semnele rau-povestitoare despre acel vis. Vitoria se duce la preotul Danila, care ii promite ca va face o slujba pentru ca Dumnezeu sa faca lumina in acest caz. Ca orice femeie simpla de la tara, influentata de superstitii, ea se duce la baba Maranda, vrajitoarea satului, pe care nu o crede. Vitoria se hotaraste sa se roage si sa tina post. Banuiala ca s-a intamplat o nenorocire o devora sufleteste, se inchide in sine, incercand sa caute in interiorul ei lumina calauzitoare (conflict interior). Ajunge la ideea ca barbatul ei este mort, de la banuiala ajunsese la certitudine.
Se hotaraste sa plece in cautarea adevarului sa afle ce s-a intamplat cu sotul ei. Vitoria si Nechifor Lipan nu aveau o avere foarte mare, dar aveau exact cat le trebuia si din sapte copii mai traiau doar doi: Minodora si Gheorghita. Vitoria pleaca impreuna cu Gheorghita in cautarea lui Nechifor. Cei doi urmeaza acelasi drum parcurs de Nechifor. Secventa narativa a calatoriei contureaza realismul romanului, prin drumul parcurs de Nechifor si pe care Vitoria il urmeaza. Vitoria intreaba peste tot de el, pe la hanuri si pe la oameni de barbatul ei. Ea si Gheorghita sunt insotiti pana la Calugareni de domnul David si fac popas la hanul lui Donea, la Calugareni, apoi la Focosa unde afla ca Nechifor nu mai fusese vazut din toamna trecuta. La Borca, satenii i-au abatut din cale ca sa participe la o cumetrie, iar la Cruci au dat peste o nunta. La Vatra Dornei, descopera in registrul de la prefectura ca in luna noiembrie Nechifor Lipan cumparase 300 de oi, fiind cea mai mare vanzare din targ, apoi ca vanduse 100 de oi la doi munteni si o luasera impreuna spre Neagra. Ca urmare, Vitoria hotaraste sa se intoarca, asa cum presupune ca s-ar fi intors si Nechifor, luand drumul spre casa.
Poposind la o crasma de la marginea Dornelor, ea afla de cei 3 si turma de oi. Alte informatii capata si la Brosteni, Borca si Sabosa. S-au oprit apoi in satul Suha la crasma lui Iorgu Vasiliu, care le spune ca a vazut 2 ciobani cu oile, nu trei, asa cum sustinea Vitoria. Ea isi da seama ca intre cele doua localitati s-a petrecut omorul. Indreptandu-se din nou spre Sabosa, pe cand intreba din casa in casa despre Nechifor, descopera cainele sotului, care ii conduce pe Vitoria si pe Ghiorghita intr-o rapa, intre Suha si Sabosa. Ei gasesc acolo cadavrul lui Nechifor Lipan. Femeia observa ca avea capul spart de un baltag. Ea socoteste ca este datoare sa afle ce s-a intamplat si sa-i gaseasca pe criminali. Dar mai intai Vitoria face randuielile cuvenite pentru mort, anunta autoritatile, cauta un preot, vegheaza ca toate ritualurile inmormantarii sa fie respectate.
Episodul denuntarii vinovatilor incepe cu vizita Vitoriei la Prefectura. Ea nu acuza pe nimeni, doar exprima nedumeririle in legatura cu un posibil martor care a asistat la targ. Este foarte insistenta atunci cand ii pofteste la inmormantare pe subprefectul Balmez dar si pe Calistrat Bogza si Ilie Cutui (cei doi din urma fiind asasinii). Scopul era demascarea celor doi si pedepsirea lor. Scena demascarii este realizata atunci cand ii invita pe cei trei sa manance si sa bea, Vitoria observa ca Bogza are un baltag la el. Apoi ea incepe sa povesteasca faptele asa cum se petrecusera, pentru ca i le spusese Lipan cand l-a gasit in rapa. Dupa ce termina povestirea, Vitoria il indeamna pe Gheorghita sa ia baltagul lui Calistrat. Pierzandu-si cumpatul, Calistrat sari la Gheorghita sa-i ia baltagul dar Gheorghita il loveste cu baltagul in frunte, in timp ce cainele sari la gatul sau. Calistrat Bogza marturiseste ca impreuna cu Ilie Cutui l-au ucis pe Nechifor Lipan ca sa-i ia oile. Odata adevarul aflat si criminalii pedepsiti, Vitoria se pregateste sa se intoarca acasa, planuind ca va reveni aici dupa 40 de zile si o va aduce atunci si pe Minodora.
Specia literara:
Romanul este o specie a genului epic, in proza, de mare intindere, cu actiune complexa desfasurata pe mai multe planuri narative, organizate prin alternanta sau inlantuire, cu o intriga ampla si complicata. Personajele sunt numeroase, de diverse tipologii dar bine individualizate, sunt angrenate in conflicte puternice, iar structura narativa realista profileaza o imagine consistenta si profunda a vietii. Principalul mod de expunere este naratiunea, iar personajele se contureaza direct prin descriere si indirect, din propriile fapte, ganduri si vorbe cu ajutorul dialogului, al monologului interior si al introspectiei auctoriale. Perspectiva narativa defineste punctul de vedere al naratorului obiectiv si omniscient asupra evenimentelor relatate la persoana a III-a.
Tema:
Tema Ilustreaza perspectiva romaneasca traditionalista, conturand viata din satul romanesc, sufletul taranului moldovean care pastreaza traditiile si specificul national cu un mod propriu de a gandi, de a rationa in fata problemelor cruciale ale vietii.
Titlul:
Titlul numeste obiectul, baltagul (secure, topor cu doua taisuri), arma simbolica si menita sa indeplineasca dreptatea, deci o unelta justitiara.
Timpul este limitat si cronologic, intamplarile se petrec din toamna pana in primavara. Incipitul il constituie o legenda spusa de Vitoria Lipan caruia ii vine in minte de la sotul ei, din memorie afectiva. Actiunea romanului este simpla, subiectul avand un singur fir narativ si anume drumul parcurs de Vitoria Lipan in cautarea sotului sau, Nechifor Lipan, dorind sa afle adevarul si sa indeplineasca dreptatea. In Magura Tarcaului, Vitoria Lipan este ingrijorata ca s-a intamplat ceva rau barbatului ei, care plecase la Dorna sa cumpere o turma de oi si intarziase 73 de zile. Vitoria are un vis despre soarta lui Nechifor, fapt care o determina sa gaseasca raspuns la semnele rau-povestitoare despre acel vis. Vitoria se duce la preotul Danila, care ii promite ca va face o slujba pentru ca Dumnezeu sa faca lumina in acest caz. Ca orice femeie simpla de la tara, influentata de superstitii, ea se duce la baba Maranda, vrajitoarea satului, pe care nu o crede. Vitoria se hotaraste sa se roage si sa tina post. Banuiala ca s-a intamplat o nenorocire o devora sufleteste, se inchide in sine, incercand sa caute in interiorul ei lumina calauzitoare (conflict interior). Ajunge la ideea ca barbatul ei este mort, de la banuiala ajunsese la certitudine.
Se hotaraste sa plece in cautarea adevarului sa afle ce s-a intamplat cu sotul ei. Vitoria si Nechifor Lipan nu aveau o avere foarte mare, dar aveau exact cat le trebuia si din sapte copii mai traiau doar doi: Minodora si Gheorghita. Vitoria pleaca impreuna cu Gheorghita in cautarea lui Nechifor. Cei doi urmeaza acelasi drum parcurs de Nechifor. Secventa narativa a calatoriei contureaza realismul romanului, prin drumul parcurs de Nechifor si pe care Vitoria il urmeaza. Vitoria intreaba peste tot de el, pe la hanuri si pe la oameni de barbatul ei. Ea si Gheorghita sunt insotiti pana la Calugareni de domnul David si fac popas la hanul lui Donea, la Calugareni, apoi la Focosa unde afla ca Nechifor nu mai fusese vazut din toamna trecuta. La Borca, satenii i-au abatut din cale ca sa participe la o cumetrie, iar la Cruci au dat peste o nunta. La Vatra Dornei, descopera in registrul de la prefectura ca in luna noiembrie Nechifor Lipan cumparase 300 de oi, fiind cea mai mare vanzare din targ, apoi ca vanduse 100 de oi la doi munteni si o luasera impreuna spre Neagra. Ca urmare, Vitoria hotaraste sa se intoarca, asa cum presupune ca s-ar fi intors si Nechifor, luand drumul spre casa.
Poposind la o crasma de la marginea Dornelor, ea afla de cei 3 si turma de oi. Alte informatii capata si la Brosteni, Borca si Sabosa. S-au oprit apoi in satul Suha la crasma lui Iorgu Vasiliu, care le spune ca a vazut 2 ciobani cu oile, nu trei, asa cum sustinea Vitoria. Ea isi da seama ca intre cele doua localitati s-a petrecut omorul. Indreptandu-se din nou spre Sabosa, pe cand intreba din casa in casa despre Nechifor, descopera cainele sotului, care ii conduce pe Vitoria si pe Ghiorghita intr-o rapa, intre Suha si Sabosa. Ei gasesc acolo cadavrul lui Nechifor Lipan. Femeia observa ca avea capul spart de un baltag. Ea socoteste ca este datoare sa afle ce s-a intamplat si sa-i gaseasca pe criminali. Dar mai intai Vitoria face randuielile cuvenite pentru mort, anunta autoritatile, cauta un preot, vegheaza ca toate ritualurile inmormantarii sa fie respectate.
Episodul denuntarii vinovatilor incepe cu vizita Vitoriei la Prefectura. Ea nu acuza pe nimeni, doar exprima nedumeririle in legatura cu un posibil martor care a asistat la targ. Este foarte insistenta atunci cand ii pofteste la inmormantare pe subprefectul Balmez dar si pe Calistrat Bogza si Ilie Cutui (cei doi din urma fiind asasinii). Scopul era demascarea celor doi si pedepsirea lor. Scena demascarii este realizata atunci cand ii invita pe cei trei sa manance si sa bea, Vitoria observa ca Bogza are un baltag la el. Apoi ea incepe sa povesteasca faptele asa cum se petrecusera, pentru ca i le spusese Lipan cand l-a gasit in rapa. Dupa ce termina povestirea, Vitoria il indeamna pe Gheorghita sa ia baltagul lui Calistrat. Pierzandu-si cumpatul, Calistrat sari la Gheorghita sa-i ia baltagul dar Gheorghita il loveste cu baltagul in frunte, in timp ce cainele sari la gatul sau. Calistrat Bogza marturiseste ca impreuna cu Ilie Cutui l-au ucis pe Nechifor Lipan ca sa-i ia oile. Odata adevarul aflat si criminalii pedepsiti, Vitoria se pregateste sa se intoarca acasa, planuind ca va reveni aici dupa 40 de zile si o va aduce atunci si pe Minodora.
