.feed-links {display:none !important;}

Subiecte rezolvate variante bacalaureat basmul cult: Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga

basmul cult: Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga

date despre autor si opera: 
Ion Creanga apartine perioadei marilor clasici ai literaturii romane. Opera sa isi afla originea in intelepciunea populara. Lumea taraneasca este proiectata in fabulos, in basmele lui Creanga.

Specia literara: 
Basmul se axeaza pe prezentarea unei lumi in care totul este posibi; elementul supranatural se identifica astfel cu realitatea lumii create. Basmul este specia genului epic, in proza, in care prezinta confruntarea dintre fortele binelui si ale raului, reprezentate de personajele din sfera supranaturajului , finalul sau fiind unul fericit (victoria binelui asupra raului). 


Semnificatia titlului: 
Titlul “Povestea lui Harap-Alb” enunta atat specia literara cat si numele protagonistului; acesta parcurge un drum al initierii, fiind prezentat, de-a lungul firului epic, in trei ipostaze: fiul cel mic al Craiului, Harap-Alb si Imparat. Cea mai mare parte a basmului este dedicata celei de-a doua ipostaze. El este numit de catre Span, printr-o sintagma oximoronica, “Harap-Alb”; desemnand o persoana cu pielea si parul de culoare neagra si se afla in contradictie cu epitetul cormatic “alb”. Fiul Craiului devine astfel o sluga atipica a Spanului. 


Constructia subiectului: 
Situatia initiala este prezentata succint: Craiul are trei feciori, fiecare dintre ei fiind un potential mostenitor al tronului. Intriga perturba echilibrul prin intorducerea motivului imparatului fara urmas: Verde-Imparat, fratele Craiului, are trei fete si doreste sa lase imparatia celui mai vrednic dintre nepotii sai. Daca cei doi feciori mai mari nu pot trece peste proba curajului impusa de tatal lor, deghizat in urs, mezinul este gata sa-si incerce norocul. Pentru ca dovedeste calitati sufletesti superioare, el are un prim ajutor de nadejde, anume personajul suprantural care intruchipeaza bunatatea, Sfanta duminica. El ii asculta sfatul de a alege cu grija calul, hainele si armele care sa-i permita sa reuseasca ceea ce si-a propus. Acestea apartind tatalui sau, care le-a avut cand era tanar, ceea ce denota refacerea unui destin privilegiat. Motivul calatoriei are doua valente: drumul tanarului de la casa parinteasca pana la palatul unchiului sau, dar si formarea lui ca personalitate demna de a conduce o imparatie. Dupa ce-si dovedeste curajul in fata probei la care il supune tatal sau, primeste drept compensatie de la acesta un sfat important: sa nu se increada in omul span sau ros. 


Prima incercare la care il supune propriul sau destin este labirintul: padurea in care tanarul se rataceste; acesta reprezinta locul disparitiei identitatii sale reale si regenerarea spirituala, prin renastere. Dupa trei aparitii succesive ale Spanului, care se poate metamorfoza, luand diferite infatisari, fiul Craiului incalca sfatul parintesc si il tocmeste drept calauza. Viclenia Spanului determina schimbarea destinului tanarului naiv. Coborarea sa in fantana echivaleaza cu o noua nastere a lui sub un alt nume (Harap-Alb) si cu alta misiune (sluga raufacatorului). Spanul preia astfel identitatea feciorului de Crai si ajunge, impreuna cu sluga sa credincioasa, la curtea lui Verde-Imparat. Fetele acestuia nu se las inselate de aparente, banuind falsa identitate a rudei lor. 


Pe langa postura de antierou a Spanului, el este si formatorul tinerei sale slugi, propunandu-i acestuia primul set de trei probe si sa porneasca intr-o noua calatorie pentru a peti, in numele stapanului, pe fata Imparatului Ros. La trecerea primelor doua incercari eroul e ajutat de Sfanta duminica si de calul credincios. Cea de-a doua calatorie a sa este prilejul unor noi incercari pe care Harap-Alb le trece cu bine. Calitatile sale sunt rasplatite pentru ca cei de care se milostiveste ii sunt alaturi in situtiile limita (furnicile, albinele). Cele cinci personaje miraculoase (Gerila, Setila, Flamanzila, Ochila, Pasari-Lati-Lungila) par a-l cunoaste si il avertizeaza ca, fara ei, nu va reusi ceea ce si-a propus. 


Imparatul Ros este cel de-al doilea formator pentru Harap-Alb, supunandu-l pe acesta la urmatoarele incercari: casa de arama, ospatul, alegerea macului de nisip, gasirea fetei, ghicitul ei. Fata de imparat initiaza ultima proba din basm: intrecerea dintre cal si turturica; calul castiga proba prin viclesug si aduce acesteia ceea ce a cerut. 


Finalul basmului prilejuieste restabilirea echilibrului: Spanul este demascat si pedepsit prin moarte, iar Harap-Alb, caruia raufacatorul ii taiase capul, este readus la viata de catre fata de imparat care-i va deveni sotie. Uciderea eroului este ultima treapta a initierii; el renaste fiind astfel absolvit de juramantul facut Spanului si capabil de a-si intemeia o familie si de a conduce o imparatie.

Cele mai căutate subiecte:

Cele mai căutate subiecte la examenul de bacalaureat din 2017:

Postări populare