comedia-realista: O scrisoare pierduta de Ion Luca Caragiale
date despre autor si opera:
Ion L. Caragiale este unul dintre cei patru mari clasici romani, cunoscut indeosebit ca dramaturg.
Aparitie:
“O scrisoare pierduta” este capodopera sa, reprezentata pentru prima oara pe scena, la Teatrul National din Bucuresti.
Specia literara:
Comedia este o specie a genului dramatic, in versuri sau in proza, care provoaca rasul prin surprinderea unor moravuri sociale sau situatii umane, avand un final fericit si un rol moralizator. Opera literara “O scrisoare pierduta” inglobeaza modalitatile de realizare a comicului: de situatie, de caracter, de limbaj, de nume. Comicul este o categorie estetica avand drept efect rasul, provocat de contrastul intre aparenta si esenta.
Tema:
Ideea centrala a piesei este dorinta de parvenire manifestata pe fondul luptei pentru putere in vederea desemnarii unui candidat.
Semnificatia titlului:
Titlul este sugestiva si desemneaza obiectul de santaj, anume scrisoarea, care poate ajunge o arma politica atat in provincie (capitala unui judet de munte) cat si la centru (capitala). O banala scrisoare amoroasa devine un bun de pret pentru orcine o gaseste dar ea este mereu pierduta.
Constructia subiectului:
Piesa este alcatuita din patru acte pe parcursul carora conflictul dramatic se amplifica treptat.
Actul I: Expozitiunea piesei prezinta doua personaje: Stefan Tipatescu, prefectul unui oarecare oras de munte si Ghita Pristanda, politistul orasului. Cel dintai este forte intrigat de ceea ce citeste in ziarul “Racnetul Carpatilor”, al carui proprietar este rivalul sau politic Nae Catavencu. Articolul citit cu glas tare acuza guvernamantul care lasa respectivul judet in "ghiarele unui vampir". Autoritatea prefectului este evidenta si contrasteaza cu slugarnicia lui Pristanda, care-l aproba aproape la fiecare replica, desi uneori nu intelege despre ce este vorba. Tipatescu se calmeaza si Ghita incepe sa se vaite de bugetul familiei sale numeroase, prefectul ii aminteste ca n-a fost cinstit la abordarea steagurilor din oras. Intriga piesei este introdusa sub forma unei intamplari banale: Pristanda, cu o seara inainte, s-a oprit sa asculte la fereastra casei lui Nae Catavencu, acolo unde se aduna opozantii politici ai prefectului. Catavencu le spune celorlalti ca are o scrisoare prin care il poate compromite pe Tipatescu. Desfasurarea actiunii: dupa ce Tipatescu iese din camera, Ghita mediteaza la greaua meserie de politist. Se gandeste apoi la situatia privilegiata a stapanului sau dar gandurile ii sunt intrerupte de Trahanache care intra revoltat in incapere, vorbind de societatea corupta si de cei care se ghideaza dupa interes, ajungand astfel la vorbele fiului sau plecat la studii. Trahanache ii comunica prefectului ca se afla la Catavencu o scrisoare de amor de la Tipatescu pentru Zoe, sotia lui Trahanache. Desi sotul o declara un fals, amandoi sunt foarte marcati de eveniment; prefectul devine chiar violent in exprimare, declarandu-se un aparator al onoarei lui Zoe. Trahanache, ingrijorat si el de reactia sotiei, ii sugereza totusi sa fie diplomat. Zoe, care ascultase intrega discutie, este foarte suparata, nu atat pentru ca aflase sotul sau, ci pentru ca scrisoarea urma sa fie publicata, ceea ce ar fi insemnat compromiterea sa iremediabila. Prin santaj, Catavencu urmareste sa fie sustinut de partidul de Guvernamant condus de Trahanache pentru a ajunge la Camera. Farfuridi, candidatul sustinut de acelasi partid, il banuieste pe Trahanache de tradare si impreuna cu Branzovenescu, vin la prefect sa se lamureasca spunand ca daca este tradare atunci sa fie dar sa stie si ei. In timp ce in scena se afla Tipatescu si Zoe, apare cetateanul turmentat care intreaba cu cine voteza, dar care lamureste drumul scrisorii: dupa ce Zoe o pierde, el o gaseste, dar e surprins de Catavencu in timp ce o citea si este invitat de acesta din urma la o bauta. Cetateanul turmentat adoarme din cauza bauturii si Catavencu ii sustrage scrisoarea. Ghita aduce vesti de la adversar, care pretinde in schimbul scrisorii bani sau mandatul de deputat. Trahanache se dovedeste in acest moment cel mai abil, anuntand ca a gasit niste acte falsificate de Catavencu si propun sa raspunda si ei tot prin santaj.
Actul al II-lea: Neincreazatori in Tipatescu si Trahanache, Farfuridi si Branzovenescu trimit o scrisoare la Bucuresti in care-si acuza liderii de tradare dar nu vor sa o semneze. La ordinul lui Tipatescu, Pristanda il arestase pe Catavencu, avand grija sa scotoceasca peste tot in cautarea scrisorii, dar fara niciun rezultat. Zoe este foarte suparata pentru inchiderea santajistului cu care vrea sa discute, sperand intr-o rezolvare amabila a conflictului. Presiunea devine si mai mare atunci cand Zoe citeste in “Racnetul Carpatilor” ca, in numarul de a doua zi, se va publica o scrisoare a unui inalt personaj din localitate catre o doamna influenta. Se hotaraste sa sprijine candidatura lui Catavencu, incercand sa-l convinga si pe Tipatescu, desi femeia nu avea drept de vot la acea vreme. Catavencu este adus din arest de catre Ghita pentru a vorbi cu Zoe; desi Tipatescu, cel care-l intampina, ii spune ca nu-l doreste ca deputat. La rugamintile si farmecul amantei, prefectul cedeaza. Cetateanul turmentat reintra in scena, acuzandu-l pe Catavencu de furtul scrisorii; la intrebarea sa cu cine voteaza, Tipatescu ii spune ca il sustin cu totii chiar pe Catavencu. Farfuridi si Branzovenescu sosesc si ei, acuzandu-i pe toti de tradare. Punctul culminant: Ghita ii inmaneaza prefectului o scrisoare de la Guvern in care li se cere sa-l sprijine pe candidatul trimis de la centru, Agamemnon dandanache.
Actul al III-lea: in sala primariei, se desfasora o sedinta prin care se urmarea alegerea deputatului, sedinta prezidata de Trahanache, care, dupa discursul demagogic al lui Farfuridi, se hotaraste sa-l propuna pe dandanache caci Catavencu il putea santaja cu polita falsificata prin care isi oprise bani de la o societate al carei fondator era. Dupa discursul lui Catavencu, Trahanache anunta candidatura si se isca o incaierare teribila pusa la cale de Pristanda. In urma invalmaselii, Catavencu pierde palaria in a carei captuseala era scrisoarea, de aceea nu a fost gasita.
Actul al IV-lea. Ultimul act este dominat de personajul venit de la centru tot in urma unui santaj similar. Dandanache le spune ca nu va inapoia scrisoare chiar daca a obtinut prin intermediul ei ceea ce si-a dorit. Catavencu ii marturiseste Zoei ca a pierdut scrisoarea, dar apare din nou Cetateanul turmentat care o gasise si vine sa o inapoieze. De data aceasta i se spune sa-l voteze pe dandanache. Deznodamantul este unul fericit. Toti sunt, in aparenta, veseli sustinandu-l pe noul lor deputat. Cu totii inchina sampanie uitand parca de spectacolul scandalos al alegerilor.
Ion L. Caragiale este unul dintre cei patru mari clasici romani, cunoscut indeosebit ca dramaturg.
Aparitie:
“O scrisoare pierduta” este capodopera sa, reprezentata pentru prima oara pe scena, la Teatrul National din Bucuresti.
Specia literara:
Comedia este o specie a genului dramatic, in versuri sau in proza, care provoaca rasul prin surprinderea unor moravuri sociale sau situatii umane, avand un final fericit si un rol moralizator. Opera literara “O scrisoare pierduta” inglobeaza modalitatile de realizare a comicului: de situatie, de caracter, de limbaj, de nume. Comicul este o categorie estetica avand drept efect rasul, provocat de contrastul intre aparenta si esenta.
Tema:
Ideea centrala a piesei este dorinta de parvenire manifestata pe fondul luptei pentru putere in vederea desemnarii unui candidat.
Semnificatia titlului:
Titlul este sugestiva si desemneaza obiectul de santaj, anume scrisoarea, care poate ajunge o arma politica atat in provincie (capitala unui judet de munte) cat si la centru (capitala). O banala scrisoare amoroasa devine un bun de pret pentru orcine o gaseste dar ea este mereu pierduta.
Constructia subiectului:
Piesa este alcatuita din patru acte pe parcursul carora conflictul dramatic se amplifica treptat.
Actul I: Expozitiunea piesei prezinta doua personaje: Stefan Tipatescu, prefectul unui oarecare oras de munte si Ghita Pristanda, politistul orasului. Cel dintai este forte intrigat de ceea ce citeste in ziarul “Racnetul Carpatilor”, al carui proprietar este rivalul sau politic Nae Catavencu. Articolul citit cu glas tare acuza guvernamantul care lasa respectivul judet in "ghiarele unui vampir". Autoritatea prefectului este evidenta si contrasteaza cu slugarnicia lui Pristanda, care-l aproba aproape la fiecare replica, desi uneori nu intelege despre ce este vorba. Tipatescu se calmeaza si Ghita incepe sa se vaite de bugetul familiei sale numeroase, prefectul ii aminteste ca n-a fost cinstit la abordarea steagurilor din oras. Intriga piesei este introdusa sub forma unei intamplari banale: Pristanda, cu o seara inainte, s-a oprit sa asculte la fereastra casei lui Nae Catavencu, acolo unde se aduna opozantii politici ai prefectului. Catavencu le spune celorlalti ca are o scrisoare prin care il poate compromite pe Tipatescu. Desfasurarea actiunii: dupa ce Tipatescu iese din camera, Ghita mediteaza la greaua meserie de politist. Se gandeste apoi la situatia privilegiata a stapanului sau dar gandurile ii sunt intrerupte de Trahanache care intra revoltat in incapere, vorbind de societatea corupta si de cei care se ghideaza dupa interes, ajungand astfel la vorbele fiului sau plecat la studii. Trahanache ii comunica prefectului ca se afla la Catavencu o scrisoare de amor de la Tipatescu pentru Zoe, sotia lui Trahanache. Desi sotul o declara un fals, amandoi sunt foarte marcati de eveniment; prefectul devine chiar violent in exprimare, declarandu-se un aparator al onoarei lui Zoe. Trahanache, ingrijorat si el de reactia sotiei, ii sugereza totusi sa fie diplomat. Zoe, care ascultase intrega discutie, este foarte suparata, nu atat pentru ca aflase sotul sau, ci pentru ca scrisoarea urma sa fie publicata, ceea ce ar fi insemnat compromiterea sa iremediabila. Prin santaj, Catavencu urmareste sa fie sustinut de partidul de Guvernamant condus de Trahanache pentru a ajunge la Camera. Farfuridi, candidatul sustinut de acelasi partid, il banuieste pe Trahanache de tradare si impreuna cu Branzovenescu, vin la prefect sa se lamureasca spunand ca daca este tradare atunci sa fie dar sa stie si ei. In timp ce in scena se afla Tipatescu si Zoe, apare cetateanul turmentat care intreaba cu cine voteza, dar care lamureste drumul scrisorii: dupa ce Zoe o pierde, el o gaseste, dar e surprins de Catavencu in timp ce o citea si este invitat de acesta din urma la o bauta. Cetateanul turmentat adoarme din cauza bauturii si Catavencu ii sustrage scrisoarea. Ghita aduce vesti de la adversar, care pretinde in schimbul scrisorii bani sau mandatul de deputat. Trahanache se dovedeste in acest moment cel mai abil, anuntand ca a gasit niste acte falsificate de Catavencu si propun sa raspunda si ei tot prin santaj.
Actul al II-lea: Neincreazatori in Tipatescu si Trahanache, Farfuridi si Branzovenescu trimit o scrisoare la Bucuresti in care-si acuza liderii de tradare dar nu vor sa o semneze. La ordinul lui Tipatescu, Pristanda il arestase pe Catavencu, avand grija sa scotoceasca peste tot in cautarea scrisorii, dar fara niciun rezultat. Zoe este foarte suparata pentru inchiderea santajistului cu care vrea sa discute, sperand intr-o rezolvare amabila a conflictului. Presiunea devine si mai mare atunci cand Zoe citeste in “Racnetul Carpatilor” ca, in numarul de a doua zi, se va publica o scrisoare a unui inalt personaj din localitate catre o doamna influenta. Se hotaraste sa sprijine candidatura lui Catavencu, incercand sa-l convinga si pe Tipatescu, desi femeia nu avea drept de vot la acea vreme. Catavencu este adus din arest de catre Ghita pentru a vorbi cu Zoe; desi Tipatescu, cel care-l intampina, ii spune ca nu-l doreste ca deputat. La rugamintile si farmecul amantei, prefectul cedeaza. Cetateanul turmentat reintra in scena, acuzandu-l pe Catavencu de furtul scrisorii; la intrebarea sa cu cine voteaza, Tipatescu ii spune ca il sustin cu totii chiar pe Catavencu. Farfuridi si Branzovenescu sosesc si ei, acuzandu-i pe toti de tradare. Punctul culminant: Ghita ii inmaneaza prefectului o scrisoare de la Guvern in care li se cere sa-l sprijine pe candidatul trimis de la centru, Agamemnon dandanache.
Actul al III-lea: in sala primariei, se desfasora o sedinta prin care se urmarea alegerea deputatului, sedinta prezidata de Trahanache, care, dupa discursul demagogic al lui Farfuridi, se hotaraste sa-l propuna pe dandanache caci Catavencu il putea santaja cu polita falsificata prin care isi oprise bani de la o societate al carei fondator era. Dupa discursul lui Catavencu, Trahanache anunta candidatura si se isca o incaierare teribila pusa la cale de Pristanda. In urma invalmaselii, Catavencu pierde palaria in a carei captuseala era scrisoarea, de aceea nu a fost gasita.
Actul al IV-lea. Ultimul act este dominat de personajul venit de la centru tot in urma unui santaj similar. Dandanache le spune ca nu va inapoia scrisoare chiar daca a obtinut prin intermediul ei ceea ce si-a dorit. Catavencu ii marturiseste Zoei ca a pierdut scrisoarea, dar apare din nou Cetateanul turmentat care o gasise si vine sa o inapoieze. De data aceasta i se spune sa-l voteze pe dandanache. Deznodamantul este unul fericit. Toti sunt, in aparenta, veseli sustinandu-l pe noul lor deputat. Cu totii inchina sampanie uitand parca de spectacolul scandalos al alegerilor.
