roman subiectiv-psihologic: Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
Date despre autor:
Camil Petrescu apartine perioadei interbelice a literaturii romane, el este intemeietorul romanului modern de tip subiectiv.
Tema:
Romanul prezinta drama intelectualului lucid confruntat cu doua experiente capitale: iubirea si razboiul.
Specia literara:
Romanul este o specie a genului epic, de mare intindere, cu personaje numeroase, cu o actiune complexa, desfasurata pe mai multe planuri narative, cu un conflict puternic. “Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi” este un roman modern de tip subiectiv. Perspectiva narativa este unica si scrierea se constituie ca o confesiune (la persoana intai) a personajului principal, Stefan Gheorghidiu, care este si narator. Se prezinta doua coordonate temporale: prezentul frontului – timpul cronologic (Gheorghidiu este sublocotenent si lupta in Primul Razboi Mondial) si timpul subiectiv (psihologic), al memoriei (amintirea povestii de iubire pe care a trait-o cu Ela). Autoanaliza la care recurge personajul este lucida si raporteaza individul atat in experienta iubirii, cat si la cea a razboiului. Firul epic nu respecta cronologia: prezentarea intamplarilor de pe front este intrerupta de amintirea povestii de dragoste.
Romanul are doua parti: iubirea si razboiul. Prima parte nareaza fapte care apartin in totalitate fictiunii, a doua parte porneste de la date autobiografice. Inceputul confesiunii prezinta intamplari de pe frontul romanesc, surprinse in mod critic de catre narator, care, in primavara anului 1916, se afla concentrat pe Valea Prahovei, ca sublocotenent in armata romana. O discutie care are loc la cantina ofiterilor, memoria involuntara a personajului-narator, prin intermediul careia sunt aduse in prezent principalele momente ale povestirii sale de iubire, care apartin trecutului. Faptul ca un barbat care si-a ucis sotia infidela a fost achitat de catre tribunal, starneste reactii diverse prilej cu care sunt prezentate diferite opinii despre o problema considerata de Gheorghidiu o chestiune de importanta majora. El intervine in discutie, rememoreaza monografic iubirea sa pentru Ela, prezentand minutios toate fazele prin care trece acest sentiment unic. Confesiunea debuteaza sub semnul incertitudinii. Sentimentul iubirii se naste din orgoliu, naratorul marturisind ca se simtea atras de atentia acordata de cea mai frumoasa studenta la Litere. Imaginea Elei este descrisa in mod direct, intruchipand idealul feminin pentru Stefan.
Episodul mostenirii strica insa echilibrul fericirii in cuplu pentru ca Stefan constata cu stupoare ca Ela este atrasa progresiv de viata mondena, incercand sa schimbe existenta lor de pana atunci. Unchiul avar a lui Gheorghidiu, pe nume Tache, ii lasa acestuia o avere considerabila, pe care noul posesor, o considera o povara pentru ca, la fel ca si tatal sau care murise, nu avea notiunea banului. Naratorul patrunde astfel intr-o lume care-i provoaca repulsie, pe care nu o intelege si de care simte nevoie sa se fereasca. Totusi, descopera cu stupoare ca Ela este foarte interesata de mostenire, vorbind cu naturalete despre chestiuni financiare. Diferenta majora intre ceea ce credea Stefan despre Ela si ceea ce era in realitate, strecoara in sufletul indragostitului indoiala, observata minutios in drumul ei catre certitudine. Instrainarea acesteia fata de Stefan capata astfel proportii catastrofice. Excursia de la Odobesti, intreprinsa la invitatia verisoarei Anisoara, o reprezentanta a mondenitatii, adauga un nou motiv de meditatie pentru Stefan, anume daca Ela e capabila sau nu sa il insele cu un anume domn G., caruia ii acorda o atentie nefiresc de mare. Gelozia sa excesiva, chiar daca nu se fundamenteaza pe dovezi concrete, macina indelung sufletul barbatului si este un prilej de analiza a fiecarui detaliu in speranta conturarii unei concluzii. Urmeaza o perioada dificila in viata de cuplu, marcata de certuri si impacari succesive.
Macinat in continuare de incertitudini, Stefan se inroleaza in armata ca voluntar trecand de la experienta esuata a iubirii la aceea a confruntarii directe cu moartea. Intors de pe front, avand inca intiparite in minte ororile razboiului, el realizeaza ca trebuie sa puna capat framantarilor erotice. Decide sa se desparta definitiv de Ela, fiind pregatit pentru o viata noua, in cautarea unor experiente majore. Experienta luptelor alterneaza cu reveniri la drama erotica, intarindu-i convingerea ca, intr-adevar, Ela il insala. Venind pe neasteptate de pe front si negasindu-si sotia acasa, Stefan este cuprins de o deziluzie cumplita. Ulterior, gaseste, printre carti, un bilet din care afla ca, in noaptea respectiva, ea dormise la Anisoara. Alta data merge la Campulung pentru a o intalni, dar atitudinea glaciala a femeii da nastere unor noi framantari, mai ales ca, pe strazile orasului, il vede intamplator pe domnul G,. iar ea il roaga sa treaca o parte din bani pe numele ei. Hotaraste sa-i omoare pe amandoi, dar este obligat sa se intoarca la regiment. Drama razboiului devine insa coplesitoare, umbrind neimplinirile din plan sentimental. Experienta luptei pentru eliberarea Transilvaniei, ocupata de trupele austro-ungare, este traita la intensitate maxima. Haousul general compune imaginea terifianta a unei lupte inumane. Gheorghidiu se simte mult mai apropiat de tovarasii de front, pe care nici nu-i cunostea prea bine, decat de propria mama, care il actionase in justitie, pretinzand o parte din avere. Scene memorabile si infioratoare se succed prin fata ochilor sai in momentul in care batalionul condus de el este luat prin surprindere de inamici. Se creeaza astfel o prapastie imensa intre cei de pe front, martori la oroarea colectiva si cei de acasa, care se multumeau sa comenteze detasat evenimentele. Fiind ranit, Gheorghidiu se intoarce la vatra total schimbat, capabil sa renunte la framantarile trecutului; de aceea, se desparte de Ela, lasandu-i toata averea.
Tema:
Romanul prezinta drama intelectualului lucid confruntat cu doua experiente capitale: iubirea si razboiul.
Specia literara:
Romanul este o specie a genului epic, de mare intindere, cu personaje numeroase, cu o actiune complexa, desfasurata pe mai multe planuri narative, cu un conflict puternic. “Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi” este un roman modern de tip subiectiv. Perspectiva narativa este unica si scrierea se constituie ca o confesiune (la persoana intai) a personajului principal, Stefan Gheorghidiu, care este si narator. Se prezinta doua coordonate temporale: prezentul frontului – timpul cronologic (Gheorghidiu este sublocotenent si lupta in Primul Razboi Mondial) si timpul subiectiv (psihologic), al memoriei (amintirea povestii de iubire pe care a trait-o cu Ela). Autoanaliza la care recurge personajul este lucida si raporteaza individul atat in experienta iubirii, cat si la cea a razboiului. Firul epic nu respecta cronologia: prezentarea intamplarilor de pe front este intrerupta de amintirea povestii de dragoste.
Romanul are doua parti: iubirea si razboiul. Prima parte nareaza fapte care apartin in totalitate fictiunii, a doua parte porneste de la date autobiografice. Inceputul confesiunii prezinta intamplari de pe frontul romanesc, surprinse in mod critic de catre narator, care, in primavara anului 1916, se afla concentrat pe Valea Prahovei, ca sublocotenent in armata romana. O discutie care are loc la cantina ofiterilor, memoria involuntara a personajului-narator, prin intermediul careia sunt aduse in prezent principalele momente ale povestirii sale de iubire, care apartin trecutului. Faptul ca un barbat care si-a ucis sotia infidela a fost achitat de catre tribunal, starneste reactii diverse prilej cu care sunt prezentate diferite opinii despre o problema considerata de Gheorghidiu o chestiune de importanta majora. El intervine in discutie, rememoreaza monografic iubirea sa pentru Ela, prezentand minutios toate fazele prin care trece acest sentiment unic. Confesiunea debuteaza sub semnul incertitudinii. Sentimentul iubirii se naste din orgoliu, naratorul marturisind ca se simtea atras de atentia acordata de cea mai frumoasa studenta la Litere. Imaginea Elei este descrisa in mod direct, intruchipand idealul feminin pentru Stefan.
Episodul mostenirii strica insa echilibrul fericirii in cuplu pentru ca Stefan constata cu stupoare ca Ela este atrasa progresiv de viata mondena, incercand sa schimbe existenta lor de pana atunci. Unchiul avar a lui Gheorghidiu, pe nume Tache, ii lasa acestuia o avere considerabila, pe care noul posesor, o considera o povara pentru ca, la fel ca si tatal sau care murise, nu avea notiunea banului. Naratorul patrunde astfel intr-o lume care-i provoaca repulsie, pe care nu o intelege si de care simte nevoie sa se fereasca. Totusi, descopera cu stupoare ca Ela este foarte interesata de mostenire, vorbind cu naturalete despre chestiuni financiare. Diferenta majora intre ceea ce credea Stefan despre Ela si ceea ce era in realitate, strecoara in sufletul indragostitului indoiala, observata minutios in drumul ei catre certitudine. Instrainarea acesteia fata de Stefan capata astfel proportii catastrofice. Excursia de la Odobesti, intreprinsa la invitatia verisoarei Anisoara, o reprezentanta a mondenitatii, adauga un nou motiv de meditatie pentru Stefan, anume daca Ela e capabila sau nu sa il insele cu un anume domn G., caruia ii acorda o atentie nefiresc de mare. Gelozia sa excesiva, chiar daca nu se fundamenteaza pe dovezi concrete, macina indelung sufletul barbatului si este un prilej de analiza a fiecarui detaliu in speranta conturarii unei concluzii. Urmeaza o perioada dificila in viata de cuplu, marcata de certuri si impacari succesive.
Macinat in continuare de incertitudini, Stefan se inroleaza in armata ca voluntar trecand de la experienta esuata a iubirii la aceea a confruntarii directe cu moartea. Intors de pe front, avand inca intiparite in minte ororile razboiului, el realizeaza ca trebuie sa puna capat framantarilor erotice. Decide sa se desparta definitiv de Ela, fiind pregatit pentru o viata noua, in cautarea unor experiente majore. Experienta luptelor alterneaza cu reveniri la drama erotica, intarindu-i convingerea ca, intr-adevar, Ela il insala. Venind pe neasteptate de pe front si negasindu-si sotia acasa, Stefan este cuprins de o deziluzie cumplita. Ulterior, gaseste, printre carti, un bilet din care afla ca, in noaptea respectiva, ea dormise la Anisoara. Alta data merge la Campulung pentru a o intalni, dar atitudinea glaciala a femeii da nastere unor noi framantari, mai ales ca, pe strazile orasului, il vede intamplator pe domnul G,. iar ea il roaga sa treaca o parte din bani pe numele ei. Hotaraste sa-i omoare pe amandoi, dar este obligat sa se intoarca la regiment. Drama razboiului devine insa coplesitoare, umbrind neimplinirile din plan sentimental. Experienta luptei pentru eliberarea Transilvaniei, ocupata de trupele austro-ungare, este traita la intensitate maxima. Haousul general compune imaginea terifianta a unei lupte inumane. Gheorghidiu se simte mult mai apropiat de tovarasii de front, pe care nici nu-i cunostea prea bine, decat de propria mama, care il actionase in justitie, pretinzand o parte din avere. Scene memorabile si infioratoare se succed prin fata ochilor sai in momentul in care batalionul condus de el este luat prin surprindere de inamici. Se creeaza astfel o prapastie imensa intre cei de pe front, martori la oroarea colectiva si cei de acasa, care se multumeau sa comenteze detasat evenimentele. Fiind ranit, Gheorghidiu se intoarce la vatra total schimbat, capabil sa renunte la framantarile trecutului; de aceea, se desparte de Ela, lasandu-i toata averea.
