.feed-links {display:none !important;}

Subiecte rezolvate variante bacalaureat Statul roman modern: de la proiect politic la realizarea Romaniei Mari (secolele XVIII-XX)

Statul roman modern: de la proiect politic la realizarea Romaniei Mari (secolele XVIII-XX)

Situatia politica Principatelor in secolul al XVIII-lea:
Instaurarea domniilor fanariote dupa 1711 a marcat intrarea mai accentuata a Principatelor in lumea Orientului. Aparitia si dezvoltarea constiintei nationale, dupa 1750, facea posibila ideea de regenerare si redesteptare nationala a romanilor, de renastere culturala. Aceasta idee avea semnificatia unei modernizari, care nu devenea profitabila decat prin europenizare, adica prin iesirea din lumea turco-orientala, prin renuntarea la institutiile lipsite de modernitate si refractare la nou. 
Aplicarea reformelor a fost stanjenita de fluctuatiile dominatiei otomane, de interventia turcilor si de ostilitatea boierimii. Agravarea decadentei otomane si seria razboaielor ruso-austro-otomane au adus in scena istorica noile solutii politice anti-fanariote ale miscarii de emancipare nationala. Reformismul domnesc a constat in reforme politice, sociale, juridice, religioase si culturale. Reformismul boieresc a constat in internationalizarea problemei principatelor, politice si aspectul national. 


Proiectul politic pasoptist: anul 1848 s-a afirmat pe plan european, atat prin grabirea procesului de afirmare a principiului suveranitatii natiunilor in fata legimitatii monarhiilor, cat si prin schimbarea raportului de forte pe continent. Revolutiile de la 1848 au fost o continuare a Revolutiei franceze din 1789, eveniment ce incercase sa impuna principiile de organizare a statului modern. In Tara Romaneasca si Moldova, la 1848, intelectualii au cautat sa desfiinteze Protectoratul Rusiei si sa restabileasca echilibrul cu Imperiul Otoman, in timp ce in Transilvania, Banat si Bucovina ei si-au propus sa uneasca toti romanii intr-un singur stat autonom. Revolutia de la 1848 din Principatele Romane a fost, in primul rand, opera intelectualilor liberali pasoptisti, care recunosteau in Apus un model politic si cultural demn de urmat si in Tarile Romane. Aspiratiile generatiei de la 1848 si-au gasit expresia practica in nemultumirea generala, a tuturor claselor sociale din Principate, fata de conditiile politico-economice existente. 


Factorii care au impiedicat infaptuirea programelor revolutionare la 1848-1849. 
Tara Romaneasca: cooperarea dintre Rusia si Poarta Otomana a spulberat sperantele de supravietuire ale guvernului provizoriu, acesta fiind inlocuit. Rusii au instituit controlul asupra Tarii Romanesti si Moldovei. Armata otomana intra in Bucuresti iar interventia trupelor tariste a pus capat revolutiei si in Tara Romaneasca. 
Moldova: in acest teritoriu nu s-au desfasurat confruntari militare de teama unei interventii din partea Rusiei.
Transilvania: actiunile romanilor indreptate impotriva unirii Transilvaniei cu Ungaria au esuat. La dieta din Cluj s-a votat pentru anexarea Transilvaniei la Ungaria. 


Statul modern intre infaptuire si modernizare. 
Context intern si international: conditiile interne si internationale au fost influentate si de incheierea in 1849,intre puterea suzerana si puterea protectoare, care ingradea si mai mult autonomia interna a Principatelor. Poarta Otomana si Rusia isi aroga dreptul numirii domnilor. Miscarea unionista si efortul de modernizare s-au desfasurat intr-un context international dificil, sub ocupatii straine,ostile fie liberalizarii politice interne (Rusia), fie aspiratiilor nationale panromanesti (Austria, Turcia). 


Principatele intre diplomatie si interesele marilor puteri: in strainatate romanii si-au propovaduit cauza dupa 1848 mai ales in randurile revolutionarilor europeni alaturi de care credeau in victoria revolutiei general europene. Memorii au fost adresate Parisului si Londrei, iar diferite articole favorabile au fost publicate in presa franceza, engleza si italiana. 


Deteriorarea relatiilor dintre Rusia si Imperiul Otoman a dus in 1853 la declansarea razboiului Crimeii, cu consecinte si asupra situatiei interne din Principate. 
Congresul de la Paris: prevederile Tratatului de la Paris din 1856, ce a urmat razboiul Crimeii, au influentat dezvoltarea politica a Principatelor. Desi au ramas sub suzeranitatea Imperiului otoman, Principatele beneficiau de protectia colectiva a marilor puteri. Toate partile semnatare, inclusiv Imperiul otoman, recunosteau independenta administrativa a Principatelor, dreptul fiecaruia de a avea o armata nationala, de a emite legi si de a face comert liber cu alte tari. Marile puteri au creat o comisie speciala de ancheta pentru a strange informatii si a face recomandari asupra noii forme de guvernamant a Principatelor. Puterile garante (Franta, Anglia, Rusia, Austira si Imperiul otoman) au pregatit alegerea unei adunari consultative speciale, adunarea ad-hoc,in fiecare Principat, avand misiunea de a face cunoscuta comisiei pozitia romanilor in prinvinta unirii. 


Marile puteri au oferit Principatelor o organizare definitiva. Se recunostea dreptul la unire, dar fiecare Principat isi mentinea domnul, pamantean nu strain precum si guverne separate. Unionistii moldoveni au putut impune candidatura la domnie a colonelului Alexandru Ioan Cuza care a fost ales domn in 1859. Ideea alegerii domnului moldovean si la Bucuresti a fost oficial sugerata muntenilor de catre delegatia Moldovei, care mergea spre Constantinopol pentru a anunta rezultatul alegerii de la Iasi. Astfel romanii au realizat de facto unirea, punand bazele statului national modern roman. Dupa ani de reforme ale lui Mihail Kogalniceanu (a introdus o noua Constitutie, legea rurala, codul civil, codul penal, legea invatamantului general, secularizarea pamanturilor manastiresti),care era prim-ministru, conservatorii si liberalii radicali nemultumiti de pozitia fata de reforme s-au grupat pentru inlaturarea domului Cuza si aducerea unui principe strain (Carol I). Cuza a fost inlaturat in anul 1866. 


Primul Razboi Mondial a inceput in 1914 cu declaratia de razboi adresat Serbiei de catre Austro-Ungaria. Carol I si politicienii romani aveau motive intemeiate sa se teama de razboi pentru ca pozitia geografica a Romaniei facea inevitabila prezenta ei intr-un conflict. In acelasi an moare regele Carol I si responsabilitatea politicii externe a fost asumata de I.C. Bratianu. Guvernul liberal era adeptul intrarii in razboi si realizarea unitatii nationale. Titu Maiorescu (Partidul Conservator) se pronunta pentru neutralitate si pentru mentinerea bunelor relatii cu Germania si Austro-Ungaria. Ion I.C. Bratianu poarta negocieri cu Antanta (fortele aliate din occident). Antanta ducea negocieri cu Bucurestiul  in functie de progresul trupelor romane pe front. Conditiile principale impuse de Bratianu era garantia ca Romania va primi Transilvania, Bucovina si Banat, ca urmare a implicarii in conflict. Aliatii occidentali accepta conditiile lui Bratianu in 1916. Anul 1918, Razboiul Mondial se termina, iar poporului roman se uneste, formand Romania Mare. 
La 1 Decembrie 1918 s-au pus bazele statului national unitar roman, prin unirea provinciilor romanesti aflate sub dominatie straina.Regele era Ferdinand I (nepotul lui Carol I), ministru era Bratianu (PNL), forma de stat era monarhia. Anul 1918 reprezinta in istoria poporului roman anul triumfului idealului national. Primul Razboi Mondial a constituit ocazia formarii Romaniei Mari. Sacrificiile armatei in campania anilor 1916-1917 au fost rasplatite de izbanda idealului national, in conditiile prabusirii autocratiei tariste si a destramarii monarhiei austro-ungare, precum si al afirmarii dreptului popoarelor la autodeterminare pe baza principiului nationalitatilor.

Cele mai căutate subiecte:

Cele mai căutate subiecte la examenul de bacalaureat din 2018:

Postări populare