romanul realist-balzacian obiectiv: Enigma Otiliei de G. Calinescu
Date despre autor:
G. Calinescu se incadreaza in seria personalitatilor romanesti de tip enciclopedic.
Tema:
“Enigma Otiliei” apare in 1938, la sfarsitul perioadei interbelice. Scrierea prezinta, in maniera realista, viata burgheziei bucurestene de la inceputul secolului XX, accentuand problematica mostenirii si cea a paternitatii.
Specia literara:
Romanul este o specie a genului epic, de mare intindere, cu personaje numeroase, cu actiune complexa, desfasurata pe mai multe planuri narative, cu un conflict puternic. “Enigma Otiliei” este un roman realist obiectiv. Trasaturile care incadreaza scrierea printre creatiile realiste sunt: prezentarea verdica a evenimentelor, utilizarea persoanei a treia, obiectivitatea, infatisarea individului ca produs al societatii din care face parte, descrierea minutioasa, preferinta pentru personaje tipice. Principalele doua planuri urmaresc, pe de o parte, istoria tumultoasa a mostenirii unei averi considerabile, apartinand batranului Costache Giurgiuveanu, iar pe de alta parte, destinul tanarului Felix Sima, orfanul al carui tutore este Giurgiuveanu, strainul care observa minutios degradarea umana cauzata de dorinta de acumulare materiala.
Semnificatia titlului:
Otilia este “enigmatica”, iar taina sufletului ei este intepretata in mod diferit de fiecare dintre personaje, ceea ce confera romanului o nota de modernitate.
In debutul romanului, naratorul fixeaza actiunea in timp si spatiu si prezinta noul mediu asa cum il percepe Felix; expozitiunea este astfel tipic balzaciana. Aceasta este descrisa minutios, prin prezentarea amanuntelor arhitecturale din stiluri diferite. De la cadrul general, se trece la particular, naratorul oferind detalii semnificative despre exteriorul casei lui Costache Giurgiuveanu, o cladire veche, in paragina, impodobita cu imitatii ieftine. Aceasta prezentare sugereaa cateva dintre trasaturile importante ale proprietarului. Proprietarul imobilului din strada Antim este un om mic de statura si subtire, portretul sau fizic este conturat prin detalii semnificative. G. Calinescu aduna aproape toate personajele in salonul lui Costache, prilej cu care Felix le observa in detaliu, familiarizand totodata cititorul cu acestea. Se contureaza astfel, inca de la inceput, principalul conflict al romanului. Averea proprietarului vanata asiduu de clanul Tulea, alcatuit din urmatorii membrii: Aglae, sora batranului, Simion, sotul ei senil, copiii, Olimpia, Aurica si Titi. La acestea se adauga Stanica Ratiu, cel care, pe langa planul de a obtine zestrea Olimpiei prin casatorie, aspira si la mult ravnita avere a lui mos Costache. Giurgiuveanu intruchipeaza tipul avarului, care pe langa mania incurabila de a inmulti si pastra banii sau proprietatile, este umanizat de sentimente paterne pentru Otilia, fiica vitrega, a carei infiere o amana tot din zgarcenie. Desi clanul Tulea astepta moartea lui pentru a-si insusi mostenirea. Stanica se dovedeste mai abil decat ei, reusind sa fure banii batranului, fapt care-i cauzeaza acestuia moartea.
Cel de-al doilea plan al romanului urmareste procesul de formare a tanarului Felix Sima, ramas orfan si dat in grija tutorelui sau Costache G. El doreste sa devina medic si urmeaza cursurile universitare. Se indragosteste de Otilia rivalizand cu Leonida Pascalopol. Otilia il alege pe acesta din urma, redandu-i tanarului Felix, libertatea de a se ocupa exclusiv de cariera.
Tema:
“Enigma Otiliei” apare in 1938, la sfarsitul perioadei interbelice. Scrierea prezinta, in maniera realista, viata burgheziei bucurestene de la inceputul secolului XX, accentuand problematica mostenirii si cea a paternitatii.
Specia literara:
Romanul este o specie a genului epic, de mare intindere, cu personaje numeroase, cu actiune complexa, desfasurata pe mai multe planuri narative, cu un conflict puternic. “Enigma Otiliei” este un roman realist obiectiv. Trasaturile care incadreaza scrierea printre creatiile realiste sunt: prezentarea verdica a evenimentelor, utilizarea persoanei a treia, obiectivitatea, infatisarea individului ca produs al societatii din care face parte, descrierea minutioasa, preferinta pentru personaje tipice. Principalele doua planuri urmaresc, pe de o parte, istoria tumultoasa a mostenirii unei averi considerabile, apartinand batranului Costache Giurgiuveanu, iar pe de alta parte, destinul tanarului Felix Sima, orfanul al carui tutore este Giurgiuveanu, strainul care observa minutios degradarea umana cauzata de dorinta de acumulare materiala.
Semnificatia titlului:
Otilia este “enigmatica”, iar taina sufletului ei este intepretata in mod diferit de fiecare dintre personaje, ceea ce confera romanului o nota de modernitate.
In debutul romanului, naratorul fixeaza actiunea in timp si spatiu si prezinta noul mediu asa cum il percepe Felix; expozitiunea este astfel tipic balzaciana. Aceasta este descrisa minutios, prin prezentarea amanuntelor arhitecturale din stiluri diferite. De la cadrul general, se trece la particular, naratorul oferind detalii semnificative despre exteriorul casei lui Costache Giurgiuveanu, o cladire veche, in paragina, impodobita cu imitatii ieftine. Aceasta prezentare sugereaa cateva dintre trasaturile importante ale proprietarului. Proprietarul imobilului din strada Antim este un om mic de statura si subtire, portretul sau fizic este conturat prin detalii semnificative. G. Calinescu aduna aproape toate personajele in salonul lui Costache, prilej cu care Felix le observa in detaliu, familiarizand totodata cititorul cu acestea. Se contureaza astfel, inca de la inceput, principalul conflict al romanului. Averea proprietarului vanata asiduu de clanul Tulea, alcatuit din urmatorii membrii: Aglae, sora batranului, Simion, sotul ei senil, copiii, Olimpia, Aurica si Titi. La acestea se adauga Stanica Ratiu, cel care, pe langa planul de a obtine zestrea Olimpiei prin casatorie, aspira si la mult ravnita avere a lui mos Costache. Giurgiuveanu intruchipeaza tipul avarului, care pe langa mania incurabila de a inmulti si pastra banii sau proprietatile, este umanizat de sentimente paterne pentru Otilia, fiica vitrega, a carei infiere o amana tot din zgarcenie. Desi clanul Tulea astepta moartea lui pentru a-si insusi mostenirea. Stanica se dovedeste mai abil decat ei, reusind sa fure banii batranului, fapt care-i cauzeaza acestuia moartea.
Cel de-al doilea plan al romanului urmareste procesul de formare a tanarului Felix Sima, ramas orfan si dat in grija tutorelui sau Costache G. El doreste sa devina medic si urmeaza cursurile universitare. Se indragosteste de Otilia rivalizand cu Leonida Pascalopol. Otilia il alege pe acesta din urma, redandu-i tanarului Felix, libertatea de a se ocupa exclusiv de cariera.
Enigma Otiliei de George Calinescu
